Discurs iliberal

Discursul iliberal în România anului de excepție 2020

Pandemia de coronavirus a zdruncinat puternic starea democrației în România, discursul iliberal devenind instrumentul preferat al clasei politice pentru a-și atinge scopurile. Grupurile vulnerabile au devenit peste noapte țapi ispășitori pentru apariția și transmiterea virusului. Drepturile și reprezentarea politică a femeilor și a minorităților de gen sau etnice sunt constant puse sub semnul întrebării de către clasa politică, fără a lua în considerare cum sunt afectate aceste grupuri. Toate acestea în timp ce, departe de ochiul presei mainstream, se naște probabil cel mai agresiv promotor al discursului iliberal – AUR.

Raportul „Discursul iliberal în România anului de excepție 2020” a fost realizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România. Raportul prezintă care sunt elementele discursului iliberal practicat în România în timpul pandemiei de coronavirus, cum este acesta propagat în spațiul public și de către cine, oferă o contextualizare a modului în care a fost gestionată criza sanitară și a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2020 și oferă recomandări pentru combaterea acestui tip de discurs.

Discursul iliberal facilitează atacul asupra drepturilor fundamentale ale omului, pune în pericol valorile democratice și polarizează societatea, încurajând atitudini și comportamente motivate de ură, atât la nivel instituțional, cât și interpersonal. În perioada monitorizată, discursul iliberal a servit ca armă pentru discreditarea și desconsiderarea minorităților etnice și a celor de gen și a oferit o platformă pentru legitimizarea controlului militar al populației.

Printre elementele discursului iliberal în România, identificate în urma monitorizării presei pentru acest raport, se regăsesc:

• Izolaționism – sentimente anti-UE
• Rasism și xenofobie – anti-romi, anti-maghiari
• Clasism – anti-asistați social, anti-emigranți
• Gen și sexualitate – anti-LGBT (homofobie, transfobie), sexism (misoginie, anti-avort, discurs împotriva educației sexuale)
• Autoritarism – militarism, discurs anti-justiție, controlul populației

Studiul a mai urmărit și discursuri care atacă drepturile fundamentale care garantează libertatea presei –  dreptul la liberă expresie și dreptul la informare, precum și încălcări ale acestora. 

Monitorizarea presei a vizat trei momente, în mod special:

• Starea de urgență (16 martie – 15 mai) și starea de alertă (16 mai – 15 august 2020 ) (224 incidente)
• Campania și alegerile locale: 28 august – 26 septembrie 2020 (79 incidente)
• Campania și alegerile parlamentare: 6 noiembrie – 5 decembrie 2020 (91 de incidente)

Sursa principală a discursului iliberal au fost politicienii, iar presa a jucat un rol important în diseminarea acestuia, prin reproducerea lui fără intervenție sau contextualizare.

Ce veți găsi în acest studiu?

• În timpul stării de urgență și al stării de alertă (monitorizare martie-august) cele mai comune teme iliberale au fost: rasismul anti-romi, discursul împotriva cetățenilor români care lucrează în străinătate sau a „diasporei”, atacurile împotriva unor drepturi fundamentale precum dreptul la expresie și dreptul la informație, discursul anti-justiție. Teme precum controlul populației și militarismul au fost și ele foarte populare, în special în lunile stării de urgență. Actorii care răspândesc aceste teme sunt diverși politicieni (reprezentanți ai tuturor partidelor politice aflate la guvernare), atât la nivel local, cât și național.
• În perioada alegerilor locale (pre-campanie și campania electorală propriu-zisă, 20 iulie – 26 septembrie 2020), discursul iliberal a vizat în mod special instrumentalizarea apartenenței la o identitate minoritară sau subreprezentată pentru a discredita candidați. Preponderente au fost discursurile anti-feminist, anti-LGBTQ și cel care declară sentimente xenofobe, care au căutat să minimalizeze și să bagatelizeze violența împotriva femeilor, a copiilor și a minorităților, folosind-o drept armă politică. Politicienii au fost principalul vehicul de propagare a acestor discursuri. 
• Discursul iliberal din timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare a fost dominat de naționalism cu accent pe anti-maghiarism, discurs religios îndreptat împotriva măsurilor de protecție anti-Covid 19 și tentative de restrângere a unor drepturi fundamentale, precum dreptul la informare. Deși mai puțin prezent în presa mainstream, discursul iliberal în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare a fost foarte prezent pe platformele sociale, în special pe Facebook și la mitingurile organizate de partidul AUR, unde cele mai virulente teme iliberale erau promovate intens.

Concluzia raportului:

Ignorarea existenței și a răspândirii acestui discurs poate avea consecințe asupra stării democrației din România, așa cum s-a văzut în cazul ignorării de către presa mainstream a partidului AUR. Perioada de criză a arătat mai mult ca niciodată nevoia oamenilor de o presă bine pregătită, care să descifreze discursul public, intențiile politicienilor și tensiunile sociale. În vremea în care dezorientarea și nesiguranța guvernează societatea, este nevoie ca presa să intervină asumat împotriva abuzului de tip discursiv. Diversificarea surselor de informare, a redacțiilor, educația media, profesionalizarea presei și a oamenilor politici sunt esențiale pentru combaterea discursului iliberal în viitor.

În acest scop, CJI a propus o serie de recomandări pentru acțiuni coordonate la nivel societal (pentru mass-media, societatea civilă, politicieni și autorități), dintre care enumerăm doar o parte:

• Diversificarea subiectelor și a punctelor de vedere în emisiunile de știri și informative, esențială pentru a oferi o reprezentare justă unor grupuri minoritare sau dezavantajate din societate.
• Diversificarea surselor prin includerea vocilor grupurilor lipsite de putere și reprezentativitate: vocile muncitorilor, ale pensionarilor, romilor, femeilor, persoanelor cu dizabilități, ale minorităților sexuale trebuie incluse în toate reportajele care tratează teme care le afectează.
• Diversificarea resurselor umane din redacții prin includerea minorităților etnice, rasiale, de gen, a persoanelor cu dizabilități în rândul jurnaliștilor și a editorilor.
• Crearea unor ghiduri de recunoaștere a elementelor discursului iliberal, organizarea unor cursuri sau ateliere adresate jurnaliștilor care prezintă practici de documentare și prezentare responsabilă a temelor iliberale în presă.
• Monitorizarea discursului iliberal de către organizațiile societății civile, ca practică pe termen lung, nu doar ca proiecte singulare.
• Dezavuarea și sancționarea publică, cu fermitate și promptitudine, a oricăror manifestări rasiste, sexiste, homofobe sau alte forme ale discursului iliberal comise de către politicieni.
• Instruirea organelor de ordine, începând de la poliția comunitară, la jandarmerie, la Ministerul de Interne, pentru a face distincția dintre discursul incitator la ură și alte tipuri de discurs.