Human rights

Vocile neauzite de la Pata Rât

Pe 10 mai 2024, scena culturală din România a fost marcată un eveniment ieșit din comun: premiera operei hibride "Waste Side Story" la Cluj-Napoca. Această producție inovatoare a combinat elemente de jazz, cabaret și arie neo-romantică și a pus accentul pe o problemă socială controversată - încălcarea drepturilor omului și discriminarea minorității rome. Biroul din România și Moldova al Fundației a fost unul dintre organizatorii spectacolului.

Pata Rât: un simbol al marginalizării

Pata Rât, la doar șapte kilometri  orașul transilvănean Cluj-Napoca, este cel mai mare ghetou din Europa, înființat în imediata vecinătate a unei gropi de gunoi. Aproximativ 2.500 de persoane locuiesc aici permanent de peste 50 de ani, în condiții inumane, peste 70 % dintre acestea fiind de etnie romă, iar peste 1.000 de copii numesc Pata Rât casa  lor.  Deși se află pe terenul său, administrația orașului Cluj-Napoca nu recunoaște cartierul Pata Rât, nici pentru locuitorii din Cluj-Napoca, nici pentru ceilalți cetățeni ai țării. Oamenii de acolo trăiesc într-o sărăcie cruntă, fără adresă, fără acces la apă curentă, canalizare sau gaze naturale. La aceasta se adaugă poluarea cauzată de gazele de la groapa de gunoi.

Arta ca oglindă a societății

 "Waste Side Story" a fost un proiect comun între Goethe-Institut București, Fundația Alt Art, Opera Națională Cluj-Napoca și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova, care și-a propus să creeze o nouă operă. Cooperarea a arătat cum actorii internaționali și locali pot iniția împreună o schimbare socială împotriva încălcării drepturilor omului și a discriminării minorității rome, folosind mijloacele artei. Spectacolul s-a bucurat de un succes uriaș și a fost sold-out la premiera în sala de 1000 de locuri.

"Waste Side Story" folosește limbajul universal al muzicii pentru a face auzite vocile neauzite din Pata Rât. Regizorul Dan Vasile și scenarista Mara Căruțașu au creat o operă fără o intrigă liniară, dar cu atât mai profundă. Producția începe cu un protest al gunoierilor împotriva unei alte evacuări iminente, autoritățile fiind reprezentate de ofițerii de poliție din oraș. Privind înapoi la evacuarea dramatică din 2010, povestea se transformă într-o acuzație puternică și într-un strigăt împotriva nedreptății sociale și a încălcării drepturilor fundamentale ale omului.

Mara Căruțașu a realizat numeroase interviuri cu locuitorii din Pata Rât și a folosit declarațiile lor ca surse documentare pentru libret. Ea descrie cât de greu au fost de asimilat poveștile. "Am vrut să le surprind sufletul, modestia, rușinea. Mulți dintre ei au trecut prin evacuări repetate - o traumă generațională care a creat o neîncredere profundă în societate, justiție și echitate", spune ea.

Realitatea pe scenă

Implicarea romilor în producție a fost deosebit de emoționantă. Adulți, tineri și chiar copii cu jucării de pluș și bebeluși în brațe au urcat pe scenă. Mulți dintre ei intrau într-un teatru de operă pentru prima dată în viața lor. Dar timiditatea lor inițială s-a evaporat rapid când au realizat că este vorba despre poveștile lor și că își pot spune poveștile pe muzică.

S-ar fi putut spune că întâlnirea pe scenă a cântăreților și instrumentiștilor profesioniști de operă cu locuitorii din Pata Rât ar fi putut fi rețeta perfectă pentru haos. Cu toate acestea, întreaga poveste a prins contur armonios în jurul episodului revoltător al evacuării forțate a romilor de pe strada Coastei din Cluj-Napoca în iarna anului 2010. Aceasta a fost probabil cea mai cunoscută evacuare forțată și a avut loc în decembrie, când o întreagă stradă a fost evacuată și aproximativ 350 de persoane au fost cazate în imediata vecinătate a depozitului de deșeuri - cu doar o săptămână înainte de Crăciun.

Un semnal de alarmă pentru societate

Opera a fost mai mult decât un simplu proiect artistic. Este un semnal de alarmă pentru incluziune socială, un apel către societate și către autoritățile din Cluj-Napoca să respecte drepturile la locuință și sănătate ale cetățenilor relocați forțat, indiferent de etnia lor. Amnesty International și alte organizații precum Centrul European pentru Drepturile Romilor au atras deja atenția în trecut asupra abuzurilor din Pata Rât și au criticat măsurile inadecvate luate de autorități. Reprezentarea artistică a realității din Pata Rât a demonstrat impresionant publicului că în spatele fiecărei statistici se află o persoană, în spatele fiecărui nume se află un destin.

"Waste Side Story" a provocat publicul să iasă din zona de confort și să se confrunte cu adevărurile incomode ale propriei societăți.

În cadrul emisiunii "Intrare Liberă" al TVR Cultural, managerul de proiect Raimar Wagner a vorbit, împreună cu alți invitați, despre rolul politic al culturii, care, în acest caz, trimite un semnal de alarmă politicienilor cărora nu le pasă de propriii cetățeni și, astfel, ca efect direct, îi țin departe de piața muncii.

Opera a fost transmisă de canalul public al Operei Nationale Române din Cluj Napoca și poate fi urmărită prin intermediul acestui link.

Programul privind realizarea operei poate fi urmărit aici. Subtitrările pot fi generate automat și în limba germană.