#FEMALEFORWARDINTERNATIONAL
Faceți cunoștință cu dna Dr. Rodica Crudu din Republica Moldova
ECONOMIE & LUMEA ACADEMICĂ & SOCIETATE CIVILĂ
Un model grăitor pentru ce înseamnă să faci mai multe lucruri în același timp: Rodica Crudu este conferențiar universitar, expertă în domeniul politicilor economice europene în cadrul unei organizații non-profit, Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), și redactor-șef al publicației „Eastern European Journal of Regional Studies”. Până de curând, a ocupat funcția de decan al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. A fost distinsă, de asemenea, ca profesor Jean Monnet. Experiența sa include coordonarea mai multor proiecte finanțate de UE în domeniul studiilor de integrare europeană și al consolidării capacităților în învățământul superior.
Predă cursul intitulat „Integrarea și economia europeană”, respectiv „Tehnicile comerțului exterior” pentru studenții de la nivel de licență și „Instituțiile și politicile Uniunii Europene” în cadrul programelor de masterat.
„Tinerii din Moldova sunt mai degrabă pro-europeni. Am impresia că acest lucru este valabil chiar și în rândul studenților vorbitori de limba rusă.” Îi place să vadă cum studenții încep să perceapă mai mult decât ceea ce este la suprafață și să poarte discuții sănătoase. „Mințile lor încep să se deschidă, sunt receptivi la idei noi și îmbrățișează valorile europene."
În 2018, a fost distinsă cu premiul național „Calitatea de Cristal”, pentru promovarea calității în învățământul superior din Republica Moldova.
Experiența acumulată prin bursele obținute a determinat-o să își regândească strategiile de predare și să lase la o parte vechile modele la care a fost expusă în studenție.
Hotărârea ei fermă de a schimba mediul și atmosfera din jurul ei nu s-a limitat la activitatea la catedră. A încurajat facultatea să își întărească prezența pe rețelele de socializare și a pus bazele unor programe de schimb academic pentru studenți și cadre didactice cu universități din străinătate. A sprijinit, de asemenea, înființarea unor spații de lucru și întâlnire bine echipate pentru studenți, după modelul unor inițiative similare de la universități și biblioteci din Occident.
A predat antreprenoriat atât în România, cât și în Republica Moldova, ceea ce i-a permis săfacă comparații între studenții din cele două țări care sunt cât se poate de apropiate din punct de vedere lingvistic și al tradițiilor. „Lucrurile diferă.” Rodica Crudu vede o diferență în materie de intuiție și capacitate de decizie în rândul celor două grupuri. „Imaginați-vă un tort. Studenții moldoveni îl pot admira și mirosi, însă pot doar privi cum alții se înfruptă din tort. Studenții români cunosc gustul și savoarea tortului prea bine.”
De la evenimentele turbulente din Europa de Est din 1989 și de la destrămarea URSS în 1991 încoace, când Republica Moldova a devenit independentă, cetățenii acesteia au părăsit în mod constant țara. Instabilitatea economică pe termen lung a dus la un exod masiv al populației.
Rodica a decis mereu să revină în țară, în ciuda faptului că a avut posibilitatea de a se stabili permanent în străinătate. De-a lungul activității sale profesionale, Rodica Crudu a participat la numeroase vizite de studiu și stagii profesionale în diverse țări europene (Marea Britanie, Spania, Belgia, Germania, Lituania, România etc.) și a beneficiat, de asemenea, de o bursă Fulbright la Washington, DC.
„Are de-a face [...] cu felul în care am fost crescută, și anume cu credința că putem să ducem o viață mai bună acasă și că fiecare dintre noi ar trebui să-și aducă contribuția în acest sens.”
Doamna Crudu a fost necontenit optimistă în ceea ce privește viitorul țării sale încă de la sfârșitul anului 2020, când Maia Sandu, din partea Partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova.
În ceea ce privește experiența de a activa ca femeie în mediul academic, este de părere că „bărbații sunt promovați mai ușor, în timp ce femeile se presupune că ar trebui să rămână în umbră.”
Încearcă să-și prezinte povestea de viață drept un exemplu pentru cele două fiice. „Le spun că dacă sunt perseverente în eforturile lor, dacă muncesc cu sârguință, atunci mereu vor culege roadele muncii lor, însă munca nu ar trebui să eclipseze fericirea. În cele din urmă, totul se rezumă la fericire și autonomie. Dacă găsești echilibrul potrivit, devine cu timpul tot mai ușor.”
