Republic of Moldova

Consolidarea societății civile din Republica Moldova: Colaborare și dialog pentru un viitor european

Pe 13 noiembrie 2024, la Chișinău, a avut loc conferința internațională „Strengthening Civil Society in Eastern Partnership Countries. The Case of Moldova, Ukraine and Republic of Georgia” („Consolidarea societății civile în țările Parteneriatului Estic. Cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei”). Evenimentul a fost organizat de Forumul European Liberal (ELF), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF), și a reunit oficiali, experți și reprezentanți ai societății civile din Uniunea Europeană și Europa de Est, pentru a discuta despre rolul vital al societății civile în perioadele de transformare politică.

În deschiderea conferinței, Violetta Pashutina (ELF), Raimar Wagner (FNF) și prof. univ. dr. Rodica Grama (Acțiunea Liberală, Moldova) au subliniat importanța unei societăți civile puternice și reziliente pentru integrarea europeană. Magdalena Poirier, șefa Secției presă și cultură la Ambasada Republicii Federale Germania în Chișinău, a accentuat rolul esențial al societății civile în dezvoltarea democratică, menționând sprijinul constant oferit de Germania țărilor din Parteneriatul Estic. „Societatea civilă trebuie să fie o voce puternică atunci când țările își adaptează legislația și reglementările la standardele Uniunii Europene,” a afirmat Poirier.

Agenda conferinței a inclus sesiuni de discuții și dezbateri care au abordat atât lecțiile învățate de statele care s-au integrat recent în UE (România, Bulgaria, Croația), cât și provocările întâmpinate de Polonia, Ungaria și Slovenia, țări care se confruntă acum cu dificultăți în relația cu Uniunea Europeană. Cristian David (Institutul pentru Libertate și Democrație, România), Zinaida Zlatanova (Institutul Liberal pentru Analiză Politică, Bulgaria) și Marijana Puljak (deputată în Parlamentul Croației) au împărtășit experiențele acestor state, punând accent pe lecțiile de bună guvernanță și adaptare legislativă.

Un exemplu semnificativ a fost prezentat de Cristian David, care a subliniat că, în România, succesul procesului de integrare a fost determinat de Pactul de la Snagov. Acesta a adus împreună toată societatea civilă și toate partidele politice, în ciuda divergențelor interne, având un obiectiv comun – aderarea la Uniunea Europeană. „După îndeplinirea acestui obiectiv, opoziția democratică și jocul democratic au continuat, inclusiv prin implicarea societății civile,” a spus David. Un mesaj cheie al vorbitorilor a fost că guvernele trebuie să asculte societatea civilă, chiar și atunci când aceasta este critică, pentru că integrarea europeană presupune nu doar acordul cu guvernele, ci și o gândire critică.

Raimar Wagner a subliniat importanța menținerii unui dialog continuu între guvern și societatea civilă, chiar și după aderarea la Uniunea Europeană. „Modernizarea statului nu se încheie odată cu integrarea în UE. Este nevoie ca procesul să continue, iar regulele democratice să fie respectate constant,” a explicat Wagner.

În zilele premergătoare conferinței, au avut loc ateliere de lucru în care experți din Europa de Est, împreună cu reprezentanți din Georgia, Armenia, Ucraina și Moldova, au analizat evoluțiile statului de drept în statele care au aderat deja la UE și au discutat modalitățile prin care experiențele acestor țări pot fi transferate în recomandări concrete pentru societățile civile din Moldova și Ucraina, dar și pentru Georgia și Armenia.

Ultima sesiune a conferinței a fost dedicată discuțiilor despre pregătirea societății civile din Moldova și Ucraina pentru integrarea în Uniunea Europeană. Igor Munteanu (Acțiunea Liberală, Moldova), Violetta Pashutina (Land of Freedom Foundation, Ucraina), Georgi Sirbiladze (Institutul Europa-Georgia, Georgia) și Hasmik Harutyunyan (Platforma societății civile UE-Armenia, Armenia) au subliniat atât progresele realizate de aceste țări, cât și provocările pe care le întâmpină în drumul lor spre integrarea europeană. Comparând situațiile din aceste state, participanții au convenit că dialogul și colaborarea sunt esențiale pentru a atinge standardele UE.

În contextul schimbărilor și al incertitudinilor din perioadele de tranziție, Raimar Wagner a remarcat că societatea civilă poate oferi un sentiment de apartenență și coeziune, devenind un spațiu sigur pentru reconectare și pentru construirea unei comunități reziliente. „Trebuie să le vorbim oamenilor ‘pe limba lor’ despre ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană,” a adăugat Wagner. „Mulți nu înțeleg concepte precum ‘statul de drept’, iar în acest context, societatea civilă, mass-media și campaniile de informare sunt esențiale.”

În ceea ce privește societatea civilă din Moldova, Wagner a subliniat că aceasta rămâne divizată, chiar și în contextul referendumului recent. „Diviziunile persistă, iar pericolul de a rămâne divizați este real. Este nevoie de dialog și colaborare dincolo de diferențele politice, pentru a sprijini procesul de integrare în Uniunea Europeană. Fără un suport popular și fără un dialog real, reformele vor fi mult mai lente,” a adăugat el.

În încheiere, participanții la conferință și-au reafirmat angajamentul de a sprijini consolidarea societății civile în țările Parteneriatului Estic. Evenimentul a reprezentat un pas important în pregătirea acestor societăți civile pentru provocările și responsabilitățile care vin odată cu integrarea în Uniunea Europeană.